Macul combate osteoporoza!

Macul poate combate cu succes osteoporoza datorita continutului ridicat de
fosfor care ajuta la absorbtia mai buna a calciului in organism.
Proprietatile curative ale macului au iesit la iveala in urma cu cativa ani, la
mutarea unui cimitir vechi din secolul 19 dintr-un sat din Slovacia. Atunci s-a
constatat ca oasele celor ingropati nu erau atinse deloc de osteoporoza.
Locuitorii satului erau cunoscuti ca mari cultivatori si mari consumatori de mac
si miere. Cercetatorii slovaci au facut un studiu pe doua grupuri a cate 20 de
femei care sufereau de osteoporoza. Primului grup i s-au administrat medicamente
contra osteoporozei, iar celui de-al doilea grup, ulei de mac. A rezultat fara
dubii ca persoanele tratate cu mac scapasera de osteoporoza dupa administrarea
unei lingurite de ulei de mac zilnic, timp de 12 luni. Femeile din celalalt grup
inca mai aveau osteoporoza dupa un an, iar oasele lor prezentau valori ale
calciului sub limitele normale.

Reteta dulce:
Macinati 250 de grame de mac, adaugati o jumatate de cana de apa si cateva
lingurite de miere. Amestecul nu trebuie sa fie excesiv de dulce, doar cat sa
fie placut la gust. Puneti amestecul rezultat intr-un vas si incalziti pe aragaz
pana da un pic in clocot. Raciti amestecul, apoi puneti-l intr-un borcan, la
frigider. Consumati minimum o lingura pe zi si beti un pahar cu apa in care ati
stors un sfert de lamaie. Cei care sufera cu fierea pot adauga mere rase, iar
diabeticii pot folosi indulcitori.

Nucile

Nucile si ultima descoperire                                             
  Consumate dupa fiecare masa, aceste fructe impiedica ingrosarea arterelor
  si previn bolile de inima.                                             
  Opt nuci pe zi va tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn   
  aparitia atacului vascular cerebral, arata un studiu realizat de       
  cercetatorii americani de la Barcelona ´s Hospital Clinico, aparut in 
  publicatia “  American College of Cardiology “.                       
  Specialistii citati de BBC News va sfatuiesc sa consumati nuci mai ales
  dupa o masa bogata in grasimi pentru a atenua efectele negative pe care
  acestea din urma le au asupra organismului.                           
  Nucile, mai sanatoase decat uleiul de masline                         
  Cercetarea a constat in monitorizarea a 24 de adulti, jumatate dintre ei
  cu un nivel normal al colesterolului, iar cealalta jumatate cu un nivel
  ridicat. Participantii la studiu au primit doua portii de salam bogat in
  grasimi si branza, pe care le-au consumat la un interval de o saptamana.
  La una dintre portii, cercetatorii au adaugat cinci lingurite de ulei de
  masline, iar la cealalta, miezul a opt nuci. Testele au aratat ca atat 
  uleiul de masline, cat si nucile au ajutat la reducerea inflamatiilor din
  artere care apar brusc dupa o masa bogata in grasimi saturate si care, in
  timp, favorizeaza intarirea arterelor si creste riscul unor boli de inima
  si al atacului vascular cerebral.                                     
  Cu toate acestea, spre deosebire de uleiul de masline, nucile au mai   
  ajutat si la mentinerea elasticitatii si flexibilitatii arterelor,     
  indiferent de nivelul colesterolului.                                 
  Trateaza tulburarile de ritm cardiac                                   
  Cercetatorii au mai observat ca acidul alfa linoleic din nuci poate fi 
  benefic pentru cei cu tulburari ale ritmului cardiac. Ei i-au avertizat
  pe participantii la studiu ca pot manca absolut tot ceea ce doresc, cu 
  conditia sa consume si nuci. “Acest lucru demonstreaza ca grasimile   
  protectoare din nuci inlatura efectele grasimilor saturate din dieta, pe
  cand o grasime neutra,                                                 
  precum uleiul de masline, nu are un rol atat de important”, afirma Robert
  Vogel , profesor la  University of Maryland , Baltimore  .             
  Pentru ca sunt elastice, arterele se pot intinde atunci cand fluxul   
  sanguin se imbunatateste. Consumul de grasimi intrerupe producerea de 
  oxid nitric de catre “captuseala” arterelor, necesar pentru mentinerea 
  flexibila a vaselor de sange. Nucile mai contin antioxidanti si       
  arginina, un aminoacid folosit de organism pentru a produce oxidul     
  nitric.                                                                 
  Pentru vegetarieni                                                       
  Combinati nucile cu legume si paine                                   
  Nucile si alunele pot inlocui majoritatea nutrientilor animali in cazul
  persoanelor vegetariene. Printre nutrienti se numara cele mai multe   
  vitamine B, fosfor, fier, cupru, potasiu si proteine.                 
  Ca mai toate proteinele din surse vegetale, cele din nuci si alune sunt
  inferioare calitativ celor animale. Cu toate acestea, in combinatie cu 
  paine, cereale si leguminoase (mai ales soia si linte) se poate obtine 
  gama intreaga si echilibrata de aminoacizi esentiali.                   
                                                                            

Miere cu scortisoara...retete miraculoase

-

1. MIERE DE ALBINE Mierea (din latină melem; în greacă μελιττα înseamnă "albină&quot este un produs apicol obţinut prin transformarea şi prelucrarea nectarului sau manei de către albine şi depozitat în celulele fagurilor pentru a constitui hrana populaţiei din stup. Obţinerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent şi din trecut. Conform statisticilor, producţia anuală mondială de miere în 2005 a fost de de 1,4 milioane de tone Mierea de albine a fost prima substanţă dulce folosită de om, fiind preţuită în special de preoţi în cadrul diverselor ritualuri. Există suficiente mărturii că în civilizaţiile antice mierea era folosită, printre altele, la prepararea unei băuturi alcoolice la care se adăuga polen şi levuri din faguri, însă, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente scrise în limba sumeriană. De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare şi folosire a mierii. Babilonenii şi diferitele civilizaţii străvechi din India şi China, utilizau mierea atât ca medicament cât şi la ritualuri şi ceremonii. În Vechiul Testament găsim scris "miere" de peste 60 ori. În Grecia antică s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor afecţiuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) şi pentru tratamentul plăgilor. Dioscoride, autorul unei cărţi în cinci volume, „De Materia Medica”, trata plăgile fistulizate folosind mierea în aplicaţii locale. Pliniu indica mierea în asociere cu untură de peşte la tratarea rănilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boală. Folosirea mierii în alimentaţie (ca hrană, băutură, conservant), în medicină, în ritualurile religioase a fost în continuă creştere până la descoperirea zahărului din trestie şi sfeclă. În anul 1871 a fost descoperită invertaza, (o enzimă care grăbeşte conversia zahărului în glucoză şi fructoză. Clasificare După provenienţă: - miere de flori, (florală), provenită din prelucrarea nectarului şi polenului cules de albine din florile plantelor melifere, - miere de mană, (extraflorală), provenită de pe alte părţi ale plantei, în afară de flori; poate fi de origine animală sau vegetală. După speciile de plante melifere de la care albinele au adunat nectarul: - miere monofloră, provenită integral, (sau în mare parte), din nectarul florilor unei singure specii: (salcâm, tei, floarea soarelui, mentă) - miere polifloră, provenită din prelucrarea unui amestec de nectar de la florile mai multor specii de plante. După modul de obţinere: - în faguri (se livrează în faguri), - scursă liber din faguri , - extrasă cu ajutorul centrifugii , - obţinută prin presarea fagurilor , - topită (fagurii sunt încălziţi). După consistenţă: - lichidă (fluidă), - cristalizată (zaharisită). După culoare: - incoloră, galben-deschisă, aurie, verzuie, brună sau roşcată. După aromă, diversele sorturi de miere, se apreciază prin miros şi degustare, indicându-se denumirea speciei de plante din care provin. La clasificare se mai poate lua în considerare şi: compoziţia chimică, puritatea, puterea calorică. S-a redescoperit ceea ce se stia de cand e omul om. Sper ca urmand cele de mai jos, iti rezolvi toate problemele (existente sau inexistente) de sanatate. Se pare ca vechiul dicton cum ca "cuiul cu cui se scoate" nu (mai) este valabil. Sau nu, in acest caz! Mai degraba: "utilul cu placutul"? Propun insa sa tragem concluziile peste vreo 10 - 20 de ani.   SCORTISOARA INDONEZIANA - CINNAMOMUM BURMANNII Descrierea plantei si cultivare :  Scortisoara indoneziana, Padang Cassia sau Korintje este un arbore tropical din familia dafinului si atinge inaltimi de 6-7 m in salbaticie. Are frunze lunguiete, de culoare verde-aprinsa. Scoarta este neteda si de culoare roscata. Atat scoarta cat si frunzele sunt puternic aromate. Florile sunt mici, de culoare alba-galbuie, cu 6 petale si cu un miros dezagreabil. Arborele de scortisoara prefera climatul umed, de joasa altitudine. Cultivat pe plantatii, scortisoara arata mai mult ca o tufa, nu mai inalta de 3 m, fiindca tulpinile sunt taiate continuu pentru a produce noi ramificatii pentru scoarta. Partea exterioara a scoartei, miezul ei si partea interioara sunt decojite; scoarta este apoi lasata sa se usuce complet, ceea ce face ca bucatile de scortisoara sa se curbeze ca o foita de tigara rasucita (pe verticala fasiilor). Cateva astfel de scoarte sunt rulate una in alta pentru a obtine un produs compact, care este taiat apoi in lungimi uniforme si sortat conform grosimii, aromei si a culorii. : Scortisoara indoneziana are aroma dulce-iute si puternica. Aroma este asemanatoare scortisoarei de Ceylon (scortisoara obisnuita), are doar nuante fine de amareala si astringenta, dar gustul este mai dens, fara subtilitatile care dau unicitatea varietatii de Ceylon. Pregatire si depozitare :  Scoarta arborelui de scortisoara indoneziana este foarte dura si dificil de macinat. Bucatile de scoarta se pot utiliza intregi in mancaruri, ele conferind o aroma deosebita. Bobocii sunt utilizati intregi. Incazul in care condimentul este dorit ca pudra, este necesar sa se achizitioneze direct sub aceasta forma; fiind foarte durm nu s epoate macina cu mijloace domestice. Atit in forma de rulouri cat si in forma de pudra, scortisoara indoneziana trebuie depozitata la adapost de aer, caldura, lumina si umezeala. Scortisoara indoneziana este originara din Malaezia. A fost cultivata mai intai in vestul Sumatrei, in imprejurimile orasului Padang. Etimologie : Cele mai multe limbi nu au denumiri separate pentru diferitele tipuri de scortisoara. Distinctia se face prin adaugarea unui epitet geografic. Unele denumiri ale scortisoarei in limbile europene sunt legate de termenul ”canella” (tub subtire) si se refera la forma bucatilor de scoarta rasucita: ”cannelle” in franceza, ”canela” in spaniola, ”kaneli” in finlandeza, ”caineal” in gaelica irlandeza, ”kaneel” in olandeza, ”kanelis” in letona si bulgara si ”kanela” in greaca. Utilizari culinare : Scortisoara indoneziana face parte din categoria plantelor a caror scoarta este utilizata drept condiment. Este o varietate de scortisoara ieftina, caci are cel mai mic continut de uleiuri esentiale, “vinovate” pentru aroma. Considerata a fi cea mai buna calitate de scortisoara, varietatea de Ceylon, este urmata inde-aproape de scortisor (cassia) si socotite mult peste calitatea scortisoarei indoneziene, care are o aroma mai brutala, mai amara si mai astringenta. Scortisoara vietnameza are cea mai slaba cotatie, din punct de vedere al calitatii, cel putin in Europa. In mod destul de surprinzator, indonezienii nu utilizeaza frecvent scortisoara. Ea este folosita la dulciuri sau, in cantitati mici (sub influenta indiana sau araba), in tocane. Scortisoara de Ceylon este comercializata sub forma de rulouri care par fragile, formate din straturi foarte subtiri (de obicei sub 1 mm grosime) de scoarta, de culoare maronie-roscata. Scortisoara indoneziana este insa mult mai groasa (1-3 mm), culoarea exterioara a scoartei este tot maronie-roscata, dar interiorul este brun-gri. COMBINATIE CURATIVA - S-a descoperit ca o combinatie de miere cu scortisoara poate vindeca majoritatea bolilor. ¬ Mierea este produsa in majoritatea tarilor lumii. ¬ Medicina alternativa Ayurvedica, precum si cea Yunani au utilizat mierea ca remediu vital timp de mai multe secole. ¬ Oamenii de stiinta de astazi accepta si ei mierea ca pe un remediu Ram Ban (foarte eficient) in tratarea multor tipuri de afectiuni. ¬ Mierea poate fi utilizata in multe tipuri de afectiuni fara a avea efecte secundare. ¬ Stiinta contemporana ne spune ca desi mierea este dulce, daca se administreaza in doze corespunzatoare, ca medicament, nu va dauna pacientilor cu diabet. ¬ O revista faimoasa, Weekly World News, care apare in Canada, a publicat in editia din 17 ianuarie 1995 o lista de afectiuni care pot fi vindecate cu ajutorul combinatiei de miere cu scortisoara, in urma studiilor efectuate de savantii occidentali.  ARTRITA ¬ Amestecati o parte de miere in doua parti apa calduta si apoi adaugati o lingurita de scortisoara pudra. Faceti o pasta si masati-o usor in partea de corp care va doare. ¬ Durerea cedeaza in interval de 15 minute, in cele mai multe cazuri. ¬ Pacientii cu artrita isi pot administra zilnic cate o cana de apa fierbinte cu doua linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra.. ¬ Daca remediul se administreaza cu regularitate, chiar si artrita cronica poate fi vindecata. ¬ Intr-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a constatat ca atunci cand doctorii le-au administrat pacientilor o combinatie de o lingura de miere cu o jumatate de lingurita de scortisoara pudra inainte de micul dejun, timp de o saptamana, din 200 de pacienti tratati, 73 de pacienti au scapat complet de dureri in interval de o luna. Majoritatea acestor pacienti nu puteau merge sau aveau o libertate de miscare restransa, dar dupa terapie, au inceput sa mearga cu mai putine dureri. CADEREA PARULUI ¬ Cei care au probleme de caderea parului sau calvitie pot aplica pe par o pasta alcatuita din ulei de masline fierbinte, o lingura de miere, o lingurita de scortisoara pudra, inainte de baie, lasand-o sa actioneze aproximativ 15 minute, dupa care se spala parul. ¬ S-a demonstrat ca remediul este eficient si daca se pastreaza timp de 5 minute... INFECTII URINARE ¬ Luati doua linguri de scortisoara pudra si o lingurita de miere intr-un pahar de apa calduta si beti. Distruge toti germenii din vezica urinara. DURERI DE DINTI ¬ Faceti o pasta dintr-o lingurita de scortisoara pudra si cinci lingurite de miere si aplicati pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pana cand dintele nu mai doare. COLESTEROL ¬ Doua linguri de miere si trei lingurite de scortisoara pudra, amestecate cu 450 ml.. de ceai, daca sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce nivelul colesterolului din sange cu 10% in interval de 2 ore. ¬ Ca si in cazul pacientilor cu artrita, daca remediul se administreaza de 3 ori pe zi, reduce nivelul colesterolului. ¬ Conform unei informatii publicate intr-o revista medicala, mierea in stare pura consumata zilnic impreuna cu mancarea inlatura problemele de colesterol. RACELI  ¬ Cei care sufera de raceli normale sau severe ar trebui sa ia o lingura de miere calduta cu 1/4 lingurita de scortisoara pudra timp de 3 zile. ¬ Acest remediu vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si curata sinusurile. INFERTILITATE ¬ Medicinele alternative Yunani si Ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe secole pentru a fortifica sperma barbatilor... ¬ Daca barbatii impotenti vor lua cu regularitate doua linguri de miere inainte de culcare, problema lor se va rezolva. ¬ In China, Japonia si Orientul Indepartat, femeile sterile, dar si cele care doresc fortificarea uterului, au luat scortisoara pudra, timp de secole. ¬ Femeile sterile pot sa ia un varf de cutit de scortisoara pudra cu o jumatate de lingurita de miere si sa isi frece gingiile cu aceasta combinatie, in mod frecvent pe toata durata zilei, astfel incat combinatia sa se amestece usor cu saliva si sa patrunda in corp. ¬ Un cuplu din Maryland (SUA) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzandu-si speranta ca vor fi capabili sa procreeze vreodata. Cand au aflat despre acest remediu, atat femeia cat si barbatul au inceput sa consume miere si scortisoara in modul aratat mai sus. Femeia a ramas insarcinata dupa cateva luni si a nascut gemeni la termen. DERANJAMENTE STOMACALE ¬ Mierea cu scortisoara pudra vindeca durerile de stomac si indeparteaza ulcerele stomacale de la radacina. ¬ BALONARE : In conformitate cu studiile efectuate in India si Japonia, s-a descoperit ca mierea, in combinatie cu scortisoara pudra, ajuta si indeparteaza balonarea si durerile de stomac. BOLI CARDIOVASCULARE INDIGESTIE ¬ Scortisoara pudra presarata peste 2 linguri de miere administrate inainte de masa, inlatura aciditatea si ajuta la digestia celor mai grele mancaruri. GRIPA ¬ Un om de stiinta din Spania a demonstrat ca mierea contine un ingredient natural care omoara germenii de gripa, salvand pacientul de la imbolnavire. LONGEVITATE ¬ Ceaiul cu miere si scortisoara, consumat cu regularitate, incetineste efectele imbatranirii. ¬ Pentru ceai, puneti la fiert 4 linguri de miere, 1 lingura de scortisoara pudra si 3 cani de apa. ¬ Beti 1/4 de cana, de 3 pana la 4 ori pe zi. Va pastreaza pielea sanatoasa si fina si incetineste efectele imbatranirii. ¬ De asemenea, creste speranta de viata, va veti simti mult mai tanar(a) ! ACNEE ¬ Formati o pasta din trei linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra. Aplicati aceasta pasta peste cosuri seara inainte de culcare si spalati-o cu apa calduta, in dimineata urmatoare. Daca tratamentul se aplica timp de doua saptamani, va inlatura cosurile de la radacina. INFECTII ALE PIELII¬ Locuitorii din America de Sud: Primul lucru dimineata, fac gargara cu o lingurita de miere si scortisoara pudra amestecate in apa fierbinte.. Astfel, respiratia lor isi pastreaza prospetimea pe durata intregii zile. PIERDEREA AUZULUI ¬ Mierea cu scortisoara pudra, luate zilnic in cantitati egale duc la refacerea auzului... Si daca tot incercati terapia … Spune si altora, ca sa poata profita si ei ¬ ECZEMELE SI HERPESUL  si toate tipurile de infectii ale pielii se vindeca prin aplicarea unei combinatii de miere si scortisoara pudra pe partile afectate. CURE DE SLABIRE ¬ In fiecare dimineata pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun si seara inainte de culcare, beti miere si scortisoara pudra fierte intr-o cana de apa. ¬ Daca se administreaza in mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutatii chiar si a celor mai obeze persoane. ¬ De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de grasimi in organism, chiar daca persoana respectiva consuma o dieta hipercalorica. CANCER ¬ Studii recente efectuate in Japonia si Australia au aratat ca s-au tratat cu succes cazuri de cancer stomacal si osos. ¬ Pacientii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui sa ia zilnic o lingura de miere cu o lingurita de scortisoara pudra timp de o luna, de 3 ori pe zi si sa continue tratamentul prescris de oncolog. Nu strica! OBOSEALA¬ Studii recente au aratat ca continutul de zahar din miere este mai degraba folositor si nicidecum daunator vitalitatii organismului... ¬ Persoanele de varsta a treia care consuma miere si scortisoara, in parti egale, au mai multa vitalitate si flexibilitate. ¬ Dr. Milton, care a efectuat studii aprofundate in acest subiect, spune ca o jumatate de lingura de miere intr-un pahar cu apa, presarat cu pudra de scortisoara consumata zilnic, dimineata dupa ce ne spalam pe dinti, si din nou dupa amiaza in jurul orei 3.00 atunci cand vioiciunea organismului este in scadere, duce la imbunatatirea vitalitatii organismului, in interval de o saptamana. HALENA ¬ Locuitorii din America de Sud: Primul lucru dimineata, fac gargara cu o lingurita de miere si scortisoara pudra amestecate in apa fierbinte.. Astfel, respiratia lor isi pastreaza prospetimea pe durata intregii zile. ¬ Faceti o pasta din miere si scortisoara pudra. Ungeti pe paine sau umpleti clatitele cu aceasta pasta in loc de dulceata sau gem si mancati cu regularitate la micul dejun. ¬ Reduce colesterolul din artere si salveaza pacientul de riscul unui atac de cord. ¬ Pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmati acest remediu zilnic, pentru a preveni aparitia unui alt atac. ¬ Consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea si intareste ritmul cardiac. ¬ In America si Canada , mai multe spitale si-au tratat pacientii cu succes, cand au descoperit ca arterele si venele isi pierd flexibilitatea si tind sa se astupe. Mierea si scortisoara imbunatatesc circulatia sanguina. SISTEMUL IMUNITAR ¬ Utilizarea zilnica a scortisoarei pudra intareste sistemul imunitar si protejeaza organismul impotriva bacteriilor si atacurilor virale. ¬ Oamenii de stiinta au descoperit ca mierea contine diferite vitamine si fier in cantitati mari. ¬ Consumul regulat de miere intareste corpusculii celulari ai leucocitelor care combat bacteriile si afectiunile virale.

Ghimbirul sau Zingiber officinalis

 

 

 

O planta originara din Orient, mai exact din China si Indi,  utilizata de mii de ani pentru a da aroma si savoare aliemntelor preparate pe de o parte, iar pe de alta parte ca remediu medical eficient. in Europa a fost adusa de catre militarii ce au participat la cruciade, in perioada Evului Mediu. 

Ghimbirul este o planta perena, taratoare, avand o inaltime de circa un metru. Se prezinta cu frunze lungi, ce pot ajunge la 20 cm, si cu flori albe, galbene sau cu pete purpurii, grupate sub forma de ciorchine. Direct de la radacini, emite o tulpina similara cu cea a trestiei de zahar, cu frunze subtiru in forma de lance.

Este o planta care nu prodece fructe; se reproduce prin separarea partilor din radacina subterana. Aceasta este un rizom bulbos, sub forma de tubercul, care este de fapt partea din planta ce se utilizeaza in bucatarie si in magazinele plafar.

Planta se poate cultiva si in casa, prin achizitionarea atenta a unei radacini proaspete. Se introduce in ghiveci in ultimele zile ale iernii. in exterior, de cele mai multe ori la clima tarii noastre, nu reuseste sa incolteasca.

Este preferabil sa se utilizeze un vas din teracota, cat mai larg si mai adanc, de circa 10-15 litri, fixandu-se radacina in centru si adanc, aceasta fiind apoi acoperita cu pamant de ghicvece universal.

Udarea plantei trebuie sa fie efectuata cu regularitate, evitand insa stagnarea apei in farfuria de sub vas. Ghiveciul va fi expus intr-o zona insorita, dar nu in bataia directa a razelor de soare.

Este de evitat adaugarea de ingrasamant chimic daca se doreste utilizarea ghimbirului ca ingredient gastronomic in bucataria casei.

Cand din vas apare o urma de tubercul lignificat (in perioada de iarna) este momentul de dezgropare a rizomului, plantandu-se intr-un pamant gras, foarte bine drenat. Se are grija sa se taie cu atentie si pricepere o bucata din radacina pentru a fi plantata mai departe, obtinandu-se astfel o noua si mica planta.

Ghimbirul se culege scotand rizomii din pamant: se spala si se lasa sa se usuce la soare pentru circa 8 zile. Dupa ce s-au uscat, ghimbirul se prezinta intr-o forma neregulata, culoarea sa variind de la galben inchis la maro deschis.

in India (produce o jumatate din recolta mondiala) si in sud-estul asiatic, ghimbirul este utilizat ca un veritabil condiment, de cele mai multe ori impreuna cu curry, in foarte multe retete culinare. Cel mai valoros ghimbir este considerat cel jamaican, de culoare galben deschis.

in tarile anglo-saxone este utilizat in preparearea berii sau a altor bauturi fermentate, cum ar fi, de exemplu, ginger ale sau in prepararea de dulciuri si biscuiti, cum ar fi faimosii gingerbread, painea de ghimbir sau panpepato.

Ghimbirul se comercializeaza sub diferite forme: radacina proaspata, radacina uscata, pudra (obtinuta prin macinarea fina a radacinii uscate), radacina conservata prin fierbere in sirop de zahar, deosebit de iute, ghimbir murat in otet si sub forma cristalizata (cristalele obtinute din fierberea in sirop de zahar, urmeaza apoi uscarea la aer si invelirea in zahar). 

De abia la sfarsitul secolului XX proprietatile terapeutice ale ghimbirului au inceut sa fie folosite de catre specialistii Europei occidentale. Astfel: ceaiul obtinut dintr-o radacina proaspata de ghimbir (fiert intr-un sfert de litru de apa timp de 10 minute) produce o transpiratie abundenta din cauza provocarii unei puternice senzatii de caldura. Este util in caz de edem.

in caz de tuse: suc stors de la o radacina de ghimbir amestecat cu putina miere de albine. Deasupra se toarna apa fierbinte. Se bea de doua ori pe zi. Ceaiul se mai foloseste im caz de raceala, de dureri in gat, ragusala, febra, congestii respiratorii.

Sucul de ghimbir amestecat cu suc de morcovi este utilizat (inca din vechime) in tratarea astmului. Aceasta boala se mai trateaza si cu tinctura de ghimbir. O cantitate de 1-1,5 g de pudra de radacina de ghimbir, de 3 ori pe zi, se ia in caz de astm bronsic, de bronsita, dureri de cap, greturi si voma la femeia gravida, cataracta.
Ghimbirul, sub forma de bucatele tinute sub limba, inlatura greata, iar o bucatica din tulpina de ghimbir inlatura indigestia, durerile abdominale si toxiinfectii alimentaremai (din sucul tulpinei de ghimbir).

Efecte favorabile se mai obtint si in tratarea circulatei periferice deficitare, a reumatismului, la eliminarea toxinelor, in favorizarea arderii grasimilor, asecretiei bilei si motilitatii vezicii biliare, creeaza pofta de mancare, combate raul de masina si de avion, calmeaza sughitul, consumat in cantitate mai mare la masa constipa, iar in cantitate mai mica devine laxativ, etc


Un suc extrem de parfumat, puternic picant si cu efecte terapeutice extraordinare. Ingrediente:

• 1 litru de apa,
• o lingura de ghimbir maruntit,
• 3 linguri miere,
• 1/2 lamaie,
• 2 mere.

Mod de preparare:

Ingredientele de mai sus se vor pune intr-un blender.
Gimbirul se curata de coaja si se marunteste.
Marul de taie in bucatele, il lasam cu coaja, eliminam cotorul.
Lamaia se taie in bucatele mici cu tot cu coaja.
Se mixeaza bine, apoi se filtreaza.
Se pastreaza la rece

Dovleacul....

Dovleacul este considerat a fi originar din America Centrala.

Seminte ale acestui fruct, datand din anii 7.000 i.e.n., au fost descoperite in Mexic.Delicios si parfumat, dovleacul este preferatul multora si folosit intr-o varietate de retete, fiind extrem de hranitor si benefic pentru sanatate.

Dovleacul poate fi consumat:

-         copt sau sub forma de placinta;

-         crud si ras in salate cu rosii, castraveti, conopida, condimente; 

-         inabusit in supe; 

-         sub forma de decoct de seminte; 

-         suc - folosit in tratarea cancerului, a maladiilor vasculare.

Beneficiile dovlecilor

Culoarea galben-portocalie este o dovada clara a faptului ca dovleacul este plin de antioxidanti si betacaroten.

Datorita antioxi­dantilor, dovleacul impiedica aparitia bolilor cardiovasculare.

Betacarotenul din compozitie confera dovleacului proprietati antiinflamatoare si antioxidante. Astfel, betacarotenul din dovleac diminueaza riscul aparitiei diabetului, regland valoarea glicemiei in sange.

Betacarotenul este o provitamina ce va fi convertita de catre organism in vitamina A. 

Dovleacul este una din legumele sarace in calorii. Furnizeaza doar 26 kal pe 100 g si nu contine grasimi saturate sau colesterol, insa este o sursa bogata de fibra dietica, anti-oxidanti, minerale, vitamine, fiind recomandata de dieteticieni in programele de control al colesterolului si de reducere a greutatii.

Dovleacul este un adapost al multor vitamine antioxidante precum vitamina A, vitamina C si vitamina E.

Cu 7384 mg pe 100 g, este una din legumele familiei cucurbitacee cu cel mai inalt nivel de vitamina A, furnizand aproximativ 246% de RDA. 100 g de dovleac asi­gurand 70% din necesarul zilnic de vitamina A.

Vitamina A este un antioxidant natural puternic si este solicitat de catre corp pentru mentinerea integritatii pielii si a membranelor mucoase. Este de asemenea o vitamina esentiala pentru vaz. Studiile de cercetare arata ca mancarurile naturale bogate in vitamina A ajuta corpul sa se protejeze impotriva cancerului la plaman si la cavitatea bucala.

Pulpa de dovleac contine vitamine, in special provitamina A, vitaminele E si C, saruri minerale, hidrati de carbon, protide, iar semintele contin ulei, protide, lecitina, rezine si enzime cu proprietati antihelmintice. Dovlea­cul este o sursa de liteina si zeaxantina, doi antioxidanti din familia carotenoidelor.

Dovleacul este recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare, dar si celor cu risc crescut de a dezvolta tumori canceroase.

Dovleacul copt este indicat in special persoanelor anemice, deoarece este bogat in acid folic (vitamina B9).

In cazul intepaturilor de insecte se pot folosi cataplasmele din pulpa zdrobita. Aceste cataplasme se schimba zilnic pana la vindecare.

Este de asemenea o sursa excelenta a multor compusi naturali flavonoizi polifenolici precum carotenii alpha si beta, cryptoxanthin, lutein si zeaxanthin. Carotenii se transforma in vitamina A in interiorul corpului.

Zea-xanthin este un antioxidant natural care filtreaza razele UV (ultra-violet) in macula lutea in retina ochiului. Astfel, ajuta la protejarea de "boala maculara legata de varsta" (BMLV) la oamenii batrani.

Este de asemenea o sursa bogata de vitamine din grupul B - complex precum folati, niacin, vitamina B-6 (piridoxin), thiamin si acid pantothenic, precum si minerale precum cupru, calciu, potasiu si fosfor.

100 g de seminte de dovleac furnizeaza:

-         559 kal

-         30 g de proteine

-         110% RDA de fier

-         4987 mg de niacin (31% RDA)

-         seleniu (17% RDA)

-         zinc (71%)

-         fara colesterol.

100 g de dovleac contine:

-          Carbohidrati  4 g

-          Proteine  1 g

-          Fibre  1,3 g

-          Vitamina E  1,06 mg

-          Zinc 0,32

-          Magneziu  0,12 mg

-          Calciu  21 mg

-          Fier  0,8 mg

-          Betacaroten  2 mg

-          Vitamina C 9 mg

De la dovleac se folosesc aproape toate partile componente, fiind foarte bogat in vitamine. Principalele elemente nutritive sunt luteina, alfa si beta-carotenul, vitamina A, proteinele, zincul si au rolul de a distruge colesterolul si de a regenera organismul. Semintele sunt o sursa excelenta de aminoacizi tryptofan, buni pentru sanatate. Contin si lecitina si protide.

Semintele de dovleac sunt o sursa buna de fibra dietara si de acizi grasi mono-nesaturati care sunt buni pentru inima. In plus, sunt plini de proteine, minerale si multe vitamine benefice pentru sanatate.

Este recomandat in caz de leucemie, cancer , avand un rol energizant.

Cataplasmele cu seminte sunt folosite in caz de inflamatii, plagi sau arsuri. Acestea trebuie sa fie schimbate zilnic pana se vindeca zona afectata.

 Magneziul din seminte alunga oboseala si lecitina imbunatateste memoria. Mancati cateva seminte (sa fie neprajite) si veti observa efectul lor pozitiv de-a lungul zilei.

Cele mai puternice efecte terapeutice le au semintele de dovleac. Ele ajuta la:

-         eliminarea parazitilor intestinali;

-         desfunda vasele de sange;

-         regleaza colesterolul;

-         stimuleaza activitatea rinichilor. 

In curele de cruditati recomandate in cancer, leucemie, scleroza in plagi sau diverse boli greu vindecabile, semintele de dovleac sunt de mare ajutor, prin rolul energizant.

Alte beneficii:

-          elimina parazitii intestinali;

-           regleaza nivelul colesterolului;

-          ajuta la buna functionare a rinichilor;

-          combate constipatia;

-          arde grasimile;

-          combate insomnia;

-          previne tulburarile de vedere;

-          asigura functionarea muschiului cardiac;

-          elimina pietrele de la rinichi (sucul obtinut din dovleac).

Incercati sa folositi dovleacul pentru supele de legume. Veti vedea ca rezultatul va fi unul extrem de apreciat. Cnsumati cat mai des dovleac si nu uitati de beneficiile acestuia. Acesta poate fi foarte usor congelat in cazul in care nu aveti pofta de el. Atentie, daca suferiti de alergie la castraveti sau dovlecei se poate sa fiti alergic si la dovleac.

 Pentru uzul extern, dovleacul este un bun remediu in cazul arsurilor, inflamatiilor si abceselor. Totodata, o varietate de creme hidratante si antirid contin dovleac.

Dovleacul ascunde si o parte frumoasa in el. Mai exact, o masca pregatita din suc de dovleac si faina fac tenul mult mai moale si fin.

Indicatii si efecte terapeutice

Dovleacul reduce riscul de cancer de colon datorita pe de-o parte continutului bogat in fibre alimentare care protejeaza mucoasa colonului de actiunea carcinogenilor, precum si datorita continutului crescut in vitamina A care ofera o buna protectie antioxidanta locala si generala.

Persoanele care sufera de diabet sau afectiuni cardiovasculare daca au in dieta lor supe sau mancaruri cu dovleac crud se vor vindeca mult mai repede.

Dovleacul combate viermii intestinali. 1 gram de seminte de dovleac contine tot atatea proteine cat un pahar cu lapte. In plus, este stiut faptul ca un consum regulat de seminte de dovleac, in stare cruda, tine departe viermii intestinali. In caz de oxiuri, la copii se dau cate 10-15 seminte de dovleac descojite zilnic, iar adultii vor lua cate 20-30 de seminte pe zi. Acestea trebuie sa ramana neaparat cu pielita fina si uscata pe ele si se mesteca foarte bine. Dupa o ora se ia o lingurita cu ulei de ricin.

In ceea ce priveste semintele crude de dovlecel, acestea sunt o sursa buna de magneziu, mangan si fosfor, ce cresc imunitatea ficatului.

Dovleacul duce la regenerarea celulelor pancreatice. O descoperire recenta sugereaza faptul ca dovleacul, prin compusii chimici ce ii detine, ajuta la regenerarea celulelor pancreatice deteriorate, ducand la cresterea nivelului de insulina in sange. Acesta este un produs destinat persoanelor predispuse diabetului, dar si celor care sufera deja de aceasta boala. Pentru a beneficia de proprietatile acestui miracol al naturii, trebuie consumat fiert, copt, prajit, adaugat in mancaruri sau preparat ca un piure. Dovleceii ce sunt inca mici si verzi pot fi mancati in acelasi mod.

Dovleacul este bun si in afectiunile prostatei. Din semintele de dovleac se extrage un ulei verde, gros, utilizat cu succes pentru gatit. Acesta se foloseste in general in amestec cu alte uleiuri vegetale, deoarece are un gust aspru. Ca si remediu popular este consumat de persoanele care sufera de prostata, fiind cunoscute proprietatile acestuia de a combate tumorile maligne (canceroase) ale acestei boli. Acizii grasi continuti de uleiul semintelor de dovleac ajuta la mentinerea sanatoasa a vaselor de sange, a tesuturilor si nervilor.

Este bine de stiut ca dovleacul galben copt are proprietati terapeutice deosebite intr-o serie de afectiuni digestive. Acesta se prepara sub forma de suc, iar la sfatul specialistului este consumat in cura pe o anumita perioada.

Un dovleac copt bine se curata de coaja si seminte, se taie bucatele, se da pe razatoare sau prin masina de tocat si apoi se stoarce sucul. Lichidul astfel preparat se consuma imediat.

Este calmant usor al sistemului nervos, bun pentru insomnii si somn agitat. Cred ca vi se intampla adesea sa veniti acasa obositi de la munca, visand la un somn adanc si odihnitor. Dar cand va culcati, somnul nu mai vine ore intregi. Incercati o metoda batraneasca: se beau inainte de culcare 50 ml de suc de dovleac proaspat, amestecat cu o lingurita de miere de albine. Tratamentul are si o reactie secundara placuta: puteti sa scapati de pungile de sub ochi, care apar in timpul somnului.

Sucul de dovleac este diuretic. Poate reduce edemele, poate fi utilizat in afectiunile cardiovasculare insotite de congestii, afectiuni ale ficatului, rinichilor si constipatii rebele. In functie de afectiune se pot consuma de trei ori pe zi cate 100 ml suc.

Se fierbe 500 g dovleac taiat cuburi in apa cat cuprinde. Cand dovelacul s-a muiat se scurge apa si se pastreaza, iar fructul se face piure apoi se adauga apa in care a fiert. Se poate bea in doua reprize, dimineata si seara. Acest preparat este recomandat in afectiuni hepatice, afectiuni ale cailor biliare, afectiuni renale, constipatii rebele.

Fibrele din dovleac au rolul de a usura tranzitul intestinal. Actiunea sti­mulanta a fibrelor este accentuata de prezenta manitolului, un laxativ usor. De aceea, dovleacul te ajuta sa ai o digestie usoara si sa previi in mod natural constipatia. Asadar, daca te confrunti cu aceasta problema, mananca dimineata, inainte de masa, doua linguri cu varf de dovleac crud, ras. Se dau pe razatoare 300-400 g de dovleac crud si se mananca zilnic, pe stomacul gol, cu putin ulei nerafinat sau amestecat cu o lingura de tarate cernuta prin sita de malai si prajita putin pe tigaie uscata (fara ulei). Se adauga si o lingurita de seminte de in, facute pulbere in rasnita de cafea.

Supraponderalilor le vor fi de mare folos dietele cu 1,5 kg de dovleac pe zi, fiert sau copt la cuptor. Se mananca impartit in 5 doze, cald sau rece. Se poate servi stropit cu suc de grapefruit sau lamaie. Pentru arderea mai rapida a grasimilor se condimenteaza cu boia de ardei iute.

Astm bronsic. Se dau pe razatoare 500 g de dovleac crud, se amesteca cu 100 g de petale de trandafir, 5 frunze de patlagina taiate marunt, 2 linguri de miere de albine si un litru de vin rosu sec. Amestecul se pune pe foc, se aduce pana la punctul fierbere, dar nu se lasa sa dea in clocot. Se infuzeaza 24 de ore sub capac, apoi se strecoara si se stoarce bine. Se bea cate o lingura, de cinci ori pe zi, 2-3